Până am învățat această lecție, că atunci când aștepți #salvatorul apare #persecutorul, iar tu devii victima acestei fantezii, mi-a trebuit ceva timp.
Am trăit-o pe pielea mea cu ani în urmă, iar zbuciumul interior, durerea și dezamăgirea au fost foarte puternice. Pe măsura amăgirii bineînțeles, pe care tot eu o creasem. :)
Nu a fost doar o poveste citită sau un film vizionat, ci a fost ceva foarte real, trăit până în străfundurile ființei mele ...
Și cu siguranță a avut un rost și lecția asta.
Îmbunătățind în urmă cu câțiva ani metoda de #coaching cu care lucrez, am început să mă echilibrez profund.
Astfel am conștientizat că, visele în care mă credeam prințesă și îl așteptam pe Făt-Frumos călare pe mătură, pardon pe calul alb, ca să mă salveze, erau doar vise deșarte, ale arhetipului victimei din mine...
Și pe deasupra, eram într-un continuu balans emoțional.
Atât eu, cât și clientele cu care am lucrat acest gen de situații, am echilibrat percepțiile eronate despre parteneri, relații, mod de comportament, etc. dizolvând astfel blocaje grele și lăsând cale liberă unor parteneri și relații de calitate.
Asta nu însemnă că nu vom mai avea provocări în #relații.
Ori situații de lucrat.
Acestea sînt necesare cizelării și evoluției împreună a partenerilor.
Dar prin lucrul partenerilor cu ei înșiși, relațiile se vor dezvolta pe terenuri curățate și echilibrate emoțional, partenerii participând activ și conștient, nu pasiv și automat, la construirea acestora.
Revenind la subiectul nostru,
De ce alegem ca fețițe, apoi ca adolescente și tinere femei, uneori până mult în maturitate, să ne punem în postura de #victimă și să credem că avem nevoie de un #salvator?
De ce doar un #prinț chipeș, suplu, bine crescut, și în educație și în contul bancar, ca să vorbesc în termeni moderni, ar trebui să ne protejeze și să ne cânte în strună?
Unde s-a produs distorsiunea percepției de partener întreg, cu care să împarți de toate? Bucurii și provocări în egală măsură, nu doar fluturi și floricele roz.
Probabil că realitatea a început să se modifice atunci când acest vis a fost creat și întreținut de zeci, sute, poate mii de generații de #femei, ce au ales să își dorească un personaj de basm ca partener, nu unul real.
Experiențe de viață mai mult sau mai puțin încercătoare, posibil că au creat de-a lungul mileniilor, în mintea femeilor, dorința de a le fi mai bine într-un mod mai ușor.
Uitând că atunci când fugi de durere și alergi după plăcere, primești fix ceea ce nu vrei.
Adică mai multă durere.
Să nu mă înțelegi greșit că aș susține obținerea cu greutate a bucuriei, împlinirii și bunăstării în viață.
Ori a unui #partener.
Departe de mine asta.
Doar vreau sa aduc lumină asupra acestui #tiparcomportamentalnociv al victimizării, care este prezent și astăzi.
Se pare că iese la lumină la nivel colectiv acest tipar, și este bine asta. Am văzut destul de multe postări și evenimente pe tema asta.
Doar conștientizând și privind în față ceva ce te doare foarte tare îl poți transcende și dizolva.
Probabil ai trăit și tu o astfel de situație.
Ce n-am văzut însă este o metodă eficientă ca acele tipare să fie dizolvate eficient... să nu se mai repete din nou și din nou durerea, dezamăgirea, traumele, etc. În majoritatea postărilor se vorbea despre metode trunchiate cu care poate rezolvi o parte din situație, dar rădăcina rămâne acolo.
Dacă ești interesată am pentru tine #soluția prin care acest tipar să fie dizolvat, făcând loc percepției întregi, sănătoase și echilibrate despre #parteneruldeviață.
Percepție care te va pune într-o stare de flux ce-ți va aduce partenerul potrivit pentru tine ori te va ajuta să-l vezi #întreg pe ce-l pe care-l ai deja.
Prinț de poveste sau bărbat echilibrat?
Sau despre cum sînt speculate emoțiile femeilor
Cum bine știi, vremurile moderne au ecranizat și promovat idealul de #prinț salvator în desenele animate, în tabloide, la TV, și cel mai recent în social media. Adică au continuat idealizarea partenerului, pe bani mulți și implicit prin speculă emoțională.
Concernele au vândut și vând în continuare false povești și modele la care visează fetițele, adolescentele și femeile moderne. La care poate ai visat și tu...
Au grijă, nu cumva să se piardă această continuitate a percepției eronate, de care profită cu succes, pe multe sute sau mii de miliarde de dolari.
De exemplu, personajele feminine promovate de Disney au fost create, acum ceva decenii bune, pornind de la o extremă...
Trecând apoi la ușoare note de echilibru...
Ajungând în prezent la altă extremă.
Prințesele clasice Albă ca Zăpada, Cenușăreasa și Frumoasa din Pădurea adormită - docile, frumoase și naive - reprezentând prima extremă, au evoluat la personaje mai echilibrate, dar și cu alte calități în afară de frumusețe.
Ariel încăpățânată și puternică, Belle independentă și cu o capacitate intelectuală profundă, Pocahontas simbol al înțelepciunii, iar Mulan extrem de curajoasă, deși cam băiețoasă.
Totuși, cu cele mai noi și mai ”revoluționare” personaje, ca de exemplu Moana - femeia războinică ce nu mai are nevoie de un #partener (sic!) sau de #iubire ca să răstoarne lumea sau ca să fie împlinită, cealaltă extremă a fost atinsă.
Sper eu, că pentru puțină vreme.
Deoarece aceste extreme creează doar #emoțiinegative puternice, suferință și deziluzii, și altele asemenea. Iar acestui #tipardesuferință i-a sosit vremea să se încheie.
Puterea de a dizolva #tiparuldesuferință este exact acolo unde a fost creat.
În mintea umană.
Personajele feminine de desene animate - și mai sus am amintit doar o parte a acestora - sînt doar o parte dintre modelele la care ne expunem copilele, fără să fim conștienți ca părinți, de influențele subtile pe care le au asupra lor.
Industriile producătoare de jucării, haine, accesorii, etc. profită din plin de naivitatea fetițelor și de ignoranța părinților.
Dar și de modul în care astfel, se pun semințele pentru următoarele false modele din social media, TV, tabloide, etc., pe care le vor urma în adolescență, apoi în maturitate.
Aceste false modele au fost suprapuse peste moștenirea genetică prin care, așa cum aminteam mai sus, femeile și-au dorit niște parteneri care nu pot exista în realitate.
Adică au creat fantezii peste fantezii.
Cele două părți ale Întregului, fantezia și coșmarul, cresc împreună, în egală măsură, chiar dacă mintea percepe doar una dintre părți.
Nu-i nicio vrăjitorie aici, doar manifestarea firească a Legii Polarizării sau a Întregului.
Emanciparea Femeii - De la Ecran la Realitate
Acum, extrapolând în viața reală modelele din desenele animate sau TV, sigur ai observat și tu foarte bine, că ”emanciparea” femeii evoluează în viață exact la fel ca pe ecrane.
De la femeia docilă, naivă și frumoasă, tiparul clasic de #victimă (categorie din care încă multe fete și femei își doresc să facă parte), s-a ajuns la polul opus.
Avem printre noi foarte multe femei descurcărețe, puternice și războinice, care nu mai au nevoie neapărat de un partener.
Le fac ele pe toate, rezolvă ele orice.
Dar surpriză!
Aceste femei sînt doar reprezentantele tiparului modern de #victimă.
Cu siguranță nicio femeie din tiparul modern, n-ar recunoaște că este victimă.
Pentru că o femeie puternică n-ar admite nici în ruptul capului, că poate fi victimă.
Mai ales a propriei minți polarizate.
Dar aceasta este realitatea, din păcate... Și este demonstrată de multele exemple pe care le avem în jurul nostru.
De altfel, n-am niciun gând să le critic pe aceste minunate femei.
Doar aduc în prim plan acest #tiparcomportamentalnociv de victimizare, care le produce foarte multă #suferință
Poate mai multă #suferință decât femeilor din prima categorie.
Apropo, ajung și femeile puternice să testeze tiparul clasic de victimă, cu atât mai mult cu cât insistă că lor nu li se poate întâmpla așa ceva.
Am multă înțelegere pentru ele, pentru că și eu am fost în cea de-a doua categorie ani de zile.
Oho! Mi-am fabricat fantezii și am primit coșmare pe măsura lor. :)
Este foarte posibil ca și tu, draga mea cititoare, să fi perceput că ai fost în vreuna dintre cele două extreme.
Sau poate în amândouă.
Și dacă ai ajuns acum la #echilibru și la înțelepciune, este pentru că ai gustat ”amarul” extremelor.
Vestea bună este că ești foarte câștigată dacă ai trecut prin acele experiențe și te-ai echilibrat.
Și probabil foarte suferindă dacă ai trecut prin experiențe dureroase, în care ai atras un #persecutor pe măsură, dar ai rămas prinsă în ”nenorocirile” care ți s-au întâmplat.
Dacă încă trăiești intens acele #emoțiinegative când îți vin în minte întâmplările, acest articol cu siguranță este pentru tine.
Și te rog, dacă ai vreo prietenă sau cunoștință care crezi că ar rezona cu ce spun aici, dă un share acestui articol către ea.
Așadar, cum revenim la #echilibru?
Înțelegând această Lege simplă a Întregului sau a Polarizării și privind orice situație, persoană sau întâmplare ca pe un #întreg, așa cum îți voi explica în cele ce urmează.
Ca să întrerupem acum și pentru totdeauna #tiparulcomportamentalnociv prin care devenim victime visând la salvatori.
Niciuna sau niciunul dintre noi nu sîntem jumătăți de oameni!
Așa cum am spus și mai sus, e timpul să visăm echilibrat la un partener întreg integrând Legea Întregului. Pentru că întregi sîntem noi și întregi ne sînt livrați de către Univers, oamenii pe care-i atragem în viețile noastre. Nu există jumătăți de oameni!
Așa cum nu există jumătăți de întâmplări sau situații. :)
Doar mintea noastră vrea să perceapă oamenii ”pe jumătate” ca să se potrivească cu ”jumătatea” care credem că sîntem noi.
”Să-ți cauți jumătatea” este alt tipar stupid și neîmplinitor, care atât de mult a fost repetat, încât s-a impregnat în memoria colectivă ca adevăr. Credem în el automat și ne construim pe el automat iluzii și fantezii, fără să vedem că astfel doar ne autosabotăm.
Niciuna sau niciunul dintre noi nu sîntem jumătăți de oameni!
Fiecare dintre noi sîntem oameni întregi, cu plusuri și cu minusuri în egală măsură.
Doar mintea percepe polarizat (adică pe jumătate) partea care-i convine la momentul x.
Mintea percepe ori numai plusuri (+++++) ori numai minusuri (-----).
Deși au fost prezente împreună în permanență.
Exact ca într-un magnet.
De exemplu, atunci când te îndrăgostești îl percepi pe celălalt doar cu plus (+).
Cu muuuulte plusuri (++++++).
Și asta te pune automat în postura de #victimă și de subordonat.
Iar pe cel de care te-ai îndrăgostit în postura de #salvator și de comandant.
Care evident, se va transforma în #persecutor, în măsura în care continui să-l venerezi și nu revii în echilibru.
Adică să-l vezi că a venit către tine nu doar cu plusuri, ci și cu minusuri. În egală măsură.
Dacă se insistă în experimentarea rolului de #victimă și de supus, la un moment dat, când se umple sacul cu #emoțiinegative și se sparge cumva buba, vei trece în extrema cealaltă, în care îi vezi celuilalt (#salvatorul transformat în #persecutor) numai minusurile (-).
Muuulte minusuri (-----)!
Te descarci și îți verși tot amarul pe cel care ”ți-a nenorocit viața”.
Îl faci cu ou și cu oțet, crezând că înfierându-l te vei răcori și te vei liniști.
Dar ghici ce? Și în această situație rămâi în continuare #victimă.
Victimă a propriei tale minți, care te minte că celălalt (cel din exterior) este responsabil pentru ce ți se întâmplă ție, fără să te ajute să-ți asumi partea ta de responsabilitate (cea din interior).
Mintea care te minte să vezi doar partea negativă a persoanei respective. Și care iarăși percepe doar jumătate din #Întreg.
Dacă observi, cele două situații descrise mai sus sînt foarte încărcate emoțional.
Prima, cu fiori de îndrăgosteală, bucurie intensă, ai senzația că te topești, că zbori ,etc..
Și nu mai vezi altceva.
Aceste #emoțiipozitive duse la extrem, pentru că percepi doar jumătatea ”bună” din #întreg, te trag din zona de neutralitate și de echilibru...
De partea cealaltă, când experimentezi doar #emoțiinegative, furie, ură, umilință, neputință, etc. este pentru că percepi doar jumătatea ”rea” a întregului.
Și la fel ai ieșit din zona de echilibru...
Balans emoțional sau echilibru interior?
Aș vrea să reții că, simptomele care îți spun că percepi doar jumătate din #întreg - fie pentru ceva ce s-a petrecut deja, fie pentru ce va apărea în viața ta - sînt momentele în care simți foarte intens o emoție sau un cumul de emoții, față de o persoană, situație sau problemă.
În acele momente (efecte) sînt prezente și încărcăturile sau blocajele apărute datorită percepției distorsionate.
Și tot acolo, tu te-ai poziționat în postura de #victimă, așteptând să te salveze cineva ... eventual călare pe un cal alb. :)
Așadar, reține te rog: indiferent care parte a întregului o percepi, pe cea ”bună” sau pe cea ”rea”, în egală măsură te va afecta și te va scoate din zona de echilibru.
Oricât de atrăgător ar fi să te duci într-una dintre extreme, pentru că mintea ta a făcut-o de atâtea ori, și cunoști bine acel joc, acum știi că asta te va pune doar în postura de #victimă și te va scoate din #echilibru.
Victimă a emoțiilor tale, prin care vei atrage persecutori pe măsura victimizării, tocmai ca să-ți apese butoanele și să te ajute să ieși din acel tipar și să revii la echilibru.
Cu cât balansezi mai mult emoțional, ca un pendul,
cu atât mai mult balans vei atrage în viața ta și vei fi mai dezechilibrată.
Cu cât vei lucra mai mult să percepi corect și întreg orice eveniment,
persoană sau problemă, cu atât mai mult vei reveni la starea de echilibru și liniște interioară.
Atunci când ești în echilibru, ai o stare de pace interioară și de neutralitate față de ceea ce ai experimentat.
Și poți simți asta când ai perceput și acceptat ambii poli ai Întregului, fie că a fost vorba despre o persoană, o situație sau o problemă.
Deci, zona de #echilibru este zona în care percepi împreună ambele părți ale Întregului.
Acesta îți sugerez să-ți fie țelul și focusul, de azi înainte, pentru a avea un partener potrivit și o viață împlinitoare.
Exercițiu de echilibrare a percepției
Îți dau un exercițiu simplu care te va ajuta de acum înainte să echilibrezi rapid percepția eronată a unei persoane, situații sau probleme, aducând rapid și cealaltă jumătate în prim plan.
Pentru orice moment mai tensionat, perceput ori numai #pozitiv, ori numai #negativ, (momente care evident te scot din sărite și din zona de echilibru) notează în minte, pe telefon sau pe o foaie 3 percepții opuse.
Am să-ți dau două exemple care să te ghideze în lucru cu acest exercițiu:
Exemplu 1
Te întâlnești cu un fost coleg de facultate de care aflasei că era proaspăt divorțat.
Acesta îți face complimente peste complimente, invitându-te să beți o cafea. (Asta se poate întâmpla și dacă ești într-o relație și dacă ești singură. :) )
În loc să te împăunezi și să începi să fantezezi, respiră profund și caută rapid 3 costuri (minusuri) ale situației care pare doar pozitivă.
De exemplu:
dacă accepți să ieși la o cafea, foarte posibil că va discuta mai mult despre ce i s-a întâmplat lui, cît e de afectat, etc. nu despre subiecte interesante și neutre emoțional. Deci vei aloca din timpul tău să faci pe psihologul de serviciu.
este posibil să te amăgești cu ceva în baza complimentelor primite, iar dezamăgirea ta va fi pe măsura amăgirii. ( fie că vei fanteza la o relație cu el, la cum să-l salvezi de durerea divorțului, etc)
foarte pragmatic te poți întreba ce plus valoare îți va aduce acea întâlnire, dacă o accepți.
Cele 3 costuri pe care le vei găsi pentru situația ta, te vor ajuta să echilibrezi rapid percepția eronată. Adică doar a jumătății ”bune” a problemei, persoanei sau situației, aducând în prim plan și jumătatea ”rea”.
Exemplu 2
Ești la birou și șeful ridică tonul la tine pentru că ai întârziat a doua oară săptămâna asta.
În loc să te victimizezi și să iei poziția ghiocelului, respiră profund și caută rapid 3 beneficii (plusuri) ale situației care pare doar negativă.
De exemplu:
faptul că ți-a atras atenția șeful te îndrumă să-ți prioritizezi treburile de dimineață și să fi mai disciplinată
discuți cu partenerul tău să împărțiți sarcinile comune (dus copii la școală, scos câine la plimbare, pregătire mic-dejun, etc.) luându-ți astfel de pe umeri prea multe task-uri zilnice
te gândești să te odihnești mai mult și mai bine, astfel încât dimineața să fi odihnită și eficientă
Cele 3 beneficii pe care le vei găsi situației tale, te vor ajuta să echilibrezi rapid percepția eronată, doar a jumătății ”rele” a problemei, persoanei sau situației, aducând în prim plan și jumătatea ”bună”.
Ca o concluzie a acesui articol: Percepția sănătoasă a unei minți echilibrate este Întregul.
Pentru orice problemă sau situație care te arde sau te apasă și pe care vrei s-o echilibrezi, te invit să alegi de aici unul dintre pachetele de coaching online.
De ce să amâni rezolvarea problemelor tale, când știi că ai la îndemână cea mai eficientă metodă de coaching pentru asta?
Amânarea nu-ți rezolvă problemele, doar le adâncește și le face mai dureroase, lipsindu-te de bucuria vieții.
Alege acum să te bucuri de percepția întreagă a partenerului tău, fie că este cel la care visezi ori cel pe care-l ai deja în viața ta!
Fă-ți loc în programul tău pentru o sesiune cu mine sau pentru un pachet de coaching online.