Ce mult înseamnă un gând bun și o urare simplă. Ce frumos și ușor poate fi declanșată creativitatea într-un om, prin simplul fapt că un semen de-al său s-a gândit cu drag la el. Aseară mi-a scris Oana pe whatsapp: ”Mă tot gândesc la tine de câteva zile. Să fii lumină.” Dimineață, printre gene somnoroase, mi-am amintit de gândurile Oanei și instant creativitatea mea a început să zburde jucăușă, căutând întregul, nu doar lumina :). Iar când am văzut și apusul prins de ea atât de frumos, sufletul meu a început să radieze de bucuria scrisului.
Foto: Oana Iercoșan
M-am ridicat din pat și am deschis laptopul, să nu pierd joaca imaginației...
Asta a curs din penel, asta împărtășesc cu tine dragă cititor sau cititoare.
Eu sînt Lumină… sînt și Umbră… Sînt valuri printre plete
Și vânt printre degete Sînt Soare și Lună și stele
Și nori printre ele Sînt furtuni pe oceane
Și plaje fine și goale
Eu sînt Lumină… sînt si Umbră… Sînt zbor de cocori Sînt liliac plin de flori Adiere de trandafiri
Și spini de ciulini
Sînt cuget adânc
Și copil nătâng
Eu sînt Lumină… sînt și Umbră…
Sînt floarea de cireș
Și mugur de măceș
Eu plec, eu vin
Mă ridic, mă înclin
Mă împrăștii și mă adun
Sînt cătun, sînt alun
Eu sînt Lumină… sînt și Umbră…
Sînt pacea florilor
Și furtuna zorilor
Sînt răsăritul lin și apusul divin
Către tine mă înclin
Cu tine alerg
În tine mă pierd
Eu sînt Lumină… sînt și Umbră…
Cu piatră clădesc
De furtuni mă adăpostesc În râuri mă răcoresc
Cu sufletul simțesc La tine mă gândesc
Om bun care ești Tu cel ce citești Tu cel ce te miri
Tu cel ce divinul uimești
Cu ale tale autentice chemări
Din sufletul plin de adânci cugetări
Eu sînt Lumină… sînt și Umbră…
Sînt apă și foc
Sînt întrebări și noroc
Sînt tainice răspunsuri
Și frumoase apusuri
Sînt om și zbor
Călător și fuior… de dor
Eu sînt Lumină… sînt și Umbră…
Cu tine mă aștern
Pe tine te chem
Cu pași repezi mă rătăcesc
Domol mă regăsesc
Alerg și zbor
Mă împiedic ușor
Și tot în loc tihnit
Capul mi-l așez
Să mă reculeg
Pentru că…
Eu sînt Lumină… sînt și Umbră…